,,Sculptând
cu grijă pe paginile imaculate ale caietului de la care a pornit schiţa această
cale şerpuită, bentonică a lumii nu te lasă să ieşi la suprafaţă, să respiri aerul
pur al fericirii, să pluteşti împins de brizele uşoare ale dorinţei; de ce
această complicaţie devenită de la simplu, haos, nu poate fi desfăşurată astfel
încât să poţi privi în interiorul tău şi să realizezi într-adevăr ceea ce
aştepţi din partea ta şi din partea celorlalţi, să poţi să te priveşti pentru
a-ţi afla sensul.”
„Chiar
dacă totul pare imposibil şi tot ceea ce credeai că e important se risipeşte
cât ai clipi, viaţa te învaţă să te descurci şi să preţuieşti familia,
sufletul, persoanele dragi, universul, natura, de obicei valoare dăruită prin
constrângeri şi presiuni externe.”
„Cine
sunt eu de fapt? Ce se ascunde dincolo de membrana epitelială? Un univers
indescifrabil, ce nu poate fi înţeles pe deplin. Cu toţii ascundem ceva: tu, eu
avem acest lucru în comun.”
,,În
momentul în care totuşi conştientizăm că nu suntem singuri în acest abis
incorigibil al vieţii, de ce nu ne putem găsi echilibrul interior şi ne
depărtăm singuri de siguranţă?Pentru că încă nu am învăţat să creăm, să
construim totul de la zero, suntem obişnuiţi cu ceea ce ne înconjoară,
considerăm că totul ni se cuvine, fără a încerca măcar să depunem efort sau
valoare în ceea ce trăim.”
„Scriu,
înseamnă că sar în afara rândurilor de asasini, actul de a pune o distanţă
între mine şi lumea obişnuită. Inventez un punct de sprijin altundeva, care să
îmi permită să văd, să înţeleg cum e viaţa de fapt. Sar peste asasinii
lăuntrici, a repetărilor obsesive, în afara infernului.”
„Pentru
ce atâta suferinţă, tulburare, frământare? Sunt doar un fir de nisip ce se
pierde printre miliarde de alte molecule şi particule, cu configuraţii mult
prea ostile şi diferite pentru a ne putea omogeniza.”
„Vom
putea ştii CUM, UNDE, CÂND, ÎN CE FEL suntem aici, dar PENTRU CE? Elaborarea şi
descoperirea îţi aparţine. Trăind clipa fără regret şi urmându-ne visul. Sensulexistenţei
se balansează pe simplul răspuns NU ŞTIU şi aşa ar trebui să rămână, deoarece
existenţa este cea mai înaltă formă a acceptării şi măreţiei.”
„Nu
opune rezistenţă, doar simte ce se întâmplă în jurul tău, dar mai ales în
interiorul tău. Lasă-ţi mintea să se liniştească din vasta dimensiune de
informaţii pe care i-o dai să o proceseze.
Ce
descoperi?
Pe
tine cel autentic, cu siguranţă.”
„Cum
putem trăi cu inconştienţa finalului sau cu inconştientizarea derizorie a
acestuia? E simplu, toţi ne gândim la ce am fost şi la ce nu vom mai fi, dar
când ne facem timp pentru ceea ce suntem?”
,,Calea
iubirii este un echilibru al polurilor opuse, o tensiune creativă a
incertitudinilor, o punte dificilă între acţiuni susceptibile. Caută iubirea ce
se află în sufletul tău pătat de ură, invidie, frustrare şi inspiră doar
bunătatea ce eşti. În esenţă toţi suntem bunătate şi iubire, doar împrejurările
şi interpretarea lor, dogmele impuse ne transformă în revers.”
„Cred
că în esenţa noastră suntem IUBIRE, VIAŢĂ, fapt ce se contopeşte cu ideea de
divinitate, creator al lumii. Universul este infinit în timp şi spaţiu, iar noi
suntem fiinţe vii, raţionale, ce ne credem minunaţi, centrul a tot ceea ce
există, însă această nemărginire şi-ar putea continua cursul în lipsa noastră,
reciproca fiind falsă.”
„Deţii
posibilităţi multiple, dar nu ştii ce să alegi ca să nu greşeşti. Crezi că
există o singură variantă corectă, un singur răspuns, dar nu îţi pui
întrebările potrivite pentru momentul în care te afli. Există un singur răspuns
potrivit pentru tine în marea de întrebări a persoanei care eşti.
Nu te opri niciodată să te întrebi şi
să creezi ceea ce descoperi că este potrivit pentru tine.”
